vineri, 27 februarie 2015

Si totusi se poate......

Informare 27.02.2015
 
      Astazi ministrul justitiei a emis 2 OMJ-uri, respectiv cel cu privire la acordarea majorarii de 75% cat si ordinul privind acordarea sporului de 50% pentru misiuni speciale .
 
     Avand in vedere ca s-au emis aceste 2 OMJ-uri cat si faptul ca in cel mai scurt timp se va emite si ordinul care reglementeaza plafonul de decontare al lentilelor de ochelari  cele 2 organizatii sindicale au decis sa amane cu 1 saptamana protestele planificate pe data 4 martie  2015.
 
    In acest interval de timp vom impune clarificari ale interpretarii in sensul dorit de membrii de sindicat, sens in care marti 3 martie 2015 am stabilit de comun acord o intalnire cu DG  Claudiu Bejan pentru aceste interpretari.
 
   Daca in urma acestei intalniri nu se vor emite aceste interpretari unitare consideram ca se vor inregistra riscuri in aplicarea neunitara sau neacordarea  acestui drept si vom relua protestele in saptamana urmatoare.
 
  SNLP si FSANP vor transmite o adresa comuna care sta la baza deciziei de amanare cu 1 saptamana a protestelor si in care se vor solicita  interpretarile pe lege.  Adresa va fi transmisa in teritoriu presedintilor de filiale sindicale, conducerii ANP cat si primariei capitalei pentru o noua solicitare de protest.


Florin Stoica
Secretar General SNLP 
tel. fix:      021 4570181
tel. mobil: 0723 503185
tel. mobil: 0748 151450
tel. mobil: 0760 232878

joi, 26 februarie 2015

SNLP se ocupa la nivel central de drepturile salariatilor!!!

Pozitie ferma a SNLP in cadrul sedintei Consiliului de Conducere al ANP din 19.02.2015.

Extras din PV al CC ANP din 19.02.2015:
       
Punerea în aplicare a prevederilor Acordului Colectiv privind Raporturile de Serviciu ale fpss din sistemul penitenciar (din perspectiva forței juridice a acestuia şi a sferei de aplicare a acestuia) – DCEAN

Ștefan Teoroc, președinte SNLP – îşi exprimă surprinderea cu privire la existenta unor neclarităţi privind „forța juridică a acordului colectiv la nivelul grupului de unităţi ANP” cât timp actul colectiv este în vigoare având continuitate din anul 2008. Precizează că începând cu anul 2011, prin Legea nr 62/2011 se impune ca la nivelul grupului de unităţi partea angajatorului sa fie reprezentată de ordonatorul principal de credite, însă același act normativ precizează ca un acord colectiv semnat la nivel de grup de unităţi se aplică tuturor unităţilor din grup si totodată întregului personal pe principiul legal „erga omnes”. Consultarea unităţilor este un aspect în sarcina şi la latitudinea angajatorului însă după începerea procesului de negociere, echipele de negociere constituite şi mandatate conform legi sunt singurele în măsura să se pronunțe.

Cătălin Bejan, director general – în urma problemelor ridicate de sindicate, s-a dispus ca înainte de aprobarea acordului se vor consulta și unitățile subordonate.

Ștefan Teoroc, președinte SNLP – Cu referire la solicitarea dlui Stroe de a nu se mai impune unităţilor, de la nivel ANP, ce anume să ceară sau nu din punct de vedere bugetar, apreciază că în adresa nr. 21843/10.02.2015 în mod greșit şi contrar legii a fost impusă o limitare privind solicitările de deschidere de credite bugetare pe care le pot face unitățile. Dacă limitele privind fondurile pentru majorarea de 75%, majorarea de 50% şi majorarea de 100 lei pentru asistenţa socială au o minimă logică având în vedere faptul că nu au fost emise norme pentru majorările procentuale şi este neclară încă interpretarea majorării pentru asistenta sociala, totuși majorarea de 100 lei pentru personalul din penitenciarele spital şi pentru personalul medial trebuia plătită încă din luna ianuarie, în prezent având 2 luni întârziere şi o limitare bugetară impusă de ordonatorul secundar fără niciun fundament legal. Adresa care a fost transmisă către unități la începutul lunii februarie ar fi trebuit elaborată cu consultarea organizațiilor sindicale la fel ca toate adresele care vizează drepturi salariale sau alte aspecte economice. Consultarea prealabilă probabil ar fi eliminat riscurile unor tensiuni ulterioare şi ar fi făcut inutilă discuția prezentă. Tot din lipsa de consultare s-a produs şi situația tensionată de la începutul anului trecut când ANP condiționa orice modificare a raporturilor de serviciu de existenţa bugetului, condiție care trebuia asumată de unităţi deși se ştia că bugetul este insuficient şi pentru salarii. Sindicatele au fost nevoite sa acționeze ferm pentru corectarea situaţiei.

Cătălin Bejan, director general – S-a luat act de observația organizațiilor sindicale.

Ștefan Teoroc, președinte SNLP – SNLP si FSANP au inițiat un plan comun de acțiuni sindicale cu motivația principală a neaprobării OMJ privind majorările de 75% personalul din penitenciare fiind astfel tratat diferit faţă de ceilalți salariați din structura de apărare. În cadrul planului comun de acțiune, SNLP-FSANP au depus notificare pentru organizarea unui miting de amploare în faţa MJ pe data de 4 martie 2015. Lista de revendicări sub forma unor note de protest a fost transmisă prin fax şi email la ANP, MJ, MFP, MM, SGG si MAI. Printre revendicări, cele mai importante vizează munca suplimentară, aspect cu care este în legătura şi OMJ a cărui emitere se așteaptă. Apreciază ca fiind o situație divergenţe generată de MJ şi nu de ANP, revendicările care privesc emiterea unor ordine de către MJ nu pot primi un răspuns de la ANP. Privitor însă la orele suplimentare, președintele SNLP solicită ANP un răspuns concret privind temeiul neaplicării în sistemul penitenciar a prevederilor din Legea nr. 53/2004 cu modificările ulterioare care stabilesc ca munca suplimentară nu se poate presta fără acordul salariatului. Modificarea Codului muncii care impune această obligație angajatorilor, s-a produs în anul 2011. În plus faţă de aceasta, Legea nr 293/2004 stabilește un plafon de 120 de ore suplimentare anual care nu poate fi depășit decât justificat, Legea nr. 284/2010 şi Acordul colectiv la nivel de grup de unităţi ANP stabilesc un plafon de 180 de ore peste care nu se poate trece decât cu acordul sindicatelor iar întregul cadru normativ impune un plafon maximal de 360 de ore suplimentare anual. Ambele organizații sindicale solicită măsuri în acest sens, începând de astăzi, 19.02.2015.

Cătălin Bejan, director general – se va răspunde ulterior încheierii ședinței Consiliului de conducere, când va fi comunicat un termen.

Stefan Teoroc, președinte SNLP – insista, solicitând un termen concret până la care ANP se va pronunța asupra aplicării Codului muncii in sistemul penitenciar privind orele suplimentare.

Ștefan Teoroc, președinte SNLP – Ștefan Teoroc, președinte SNLP – protestele vizează în realitate 70 de probleme ale salariaților din sistemul penitenciar, sindicatele având întocmită o listă amplă de nemulțumiri ale personalului. Este adevărat că problema principală este OMJ privind majorarea de 75%, însă în situația unor acțiuni sindicale de amploare, toate nemulțumirile vor fi preluate în revendicări. Răspunde solicitării dlui Denis Darie, privind transmiterea revendicărilor şi către directorii de unităţi explicând că toate materialele sunt postate pe pagina de Internet a SNLP şi că revendicările nu pot fi soluționate la nivelul unităţilor din sistem, prin urmare nu au fost înaintate directorilor însă sunt publice şi afișate.

Cătălin Bejan, director general – dacă revendicările vizează probleme care nu pot fi soluționate la nivelul ANP, organizațiile sindicale își vor asuma riscurile care decurg: siguranța comunității, neprezentarea la instanțe a persoanelor private de libertate

FSANP/SNLP – Organizațiile sindicale îşi asuma obligația de a pune în vedere angajatorului, că neaplicarea legii de către angajator pe zona de drepturi personal este la fel de imputabilă ca în cazul în care un angajat ar încălca legea pe zona de obligații. Dacă conducerea ANP încearcă sa pună pe seama unor nemulțumiri generalizate, generate de lipsa de respect fata de eforturile făcute de personal, precum şi lipsa interesului faţă de problemele acestuia din partea MJ, o eventuala vulnerabilizare a sistemului, eludând obligația majoră a angajatorului de a respecta cadrul legal, consideră că este o forma fără fundament şi neelegantă de a pune presiune pe personal în lipsa asumării problemelor sistemului, doar din dorinţa de a apăra ministerul. Sistemul penitenciar nu îşi poate asuma mai mult decât poate legal pentru a funcţiona. Nu cerem decât aplicarea prevederilor legale în ce priveşte relaţiile de muncă.

Ștefan Teoroc, președinte SNLP – decizia de declanșare a protestelor nu aparține președinților organizațiilor sindicale ci organelor de conducere ale acestora şi reflectă voința tuturor membrilor asociați în sindicate. Cât timp MJ/ANP au venit în întâmpinarea soluționării unor probleme ale salariaților, sindicatele au garantat o stare de echilibru, armonie şi pace socială. Sindicatele nu sunt străine de problemele bugetare ale României şi nici de dificultățile întâmpinate de angajatori atunci când solicită fonduri, însă când se întârzie 3 luni în aplicarea unei legi care conferă un drept pentru care au fost prevăzute şi fonduri, numai pentru motive care vizează divergente de interpretare la nivelul direcțiilor din cadrul MJ, apreciem că nu mai exista nicio rațiune pentru care sindicatele ar menține pacea socială. Imposibilitatea asigurării bugetului şi resurselor necesare pentru o funcționare corectă şi legală a sistemului nu trebuie pusa în răspunderea sindicatelor sub amenințarea ca vor fi singurele vinovate în cazul unor disfuncții de sistem, dacă nu acceptă situația aşa cum este ea. Vinovăţia aparține celor care în perfectă cunoștință de cauza subfinanțează sistemul, riscurile fiind însă asumate numai de salariații care vin la serviciu şi exercită atribuții ale unor fişe de post întocmite pentru 10 posturi, care fiind agenți ocupa posturi de ofițeri chiar cu atribuții de conducere fără a fi remunerați, dar fiind răspunzători în caz de greșeala, care sunt mișcați dintr-un post în altul fără respectarea prevederilor legale în acest sens şi aşa mai departe.

Cătălin Bejan, director general – se va avea în vedere transmiterea către unitățile subordonate a riscurilor care intervin dacă activitatea este suspendată

Stefan Teoroc, președinte SNLP – sindicatele nu au amenințat cu suspendarea sau blocarea activității ci au cerut doar un temei legal în baza căruia MJ/ANP justifică neaplicarea Codului muncii în sistemul penitenciar privind munca suplimentară. Dacă acest temei există, va fi analizat de sindicate. Nu au fost decise alte acțiuni în acest sens.

Cătălin Bejan, director general – problemele revendicate au un istoric în sistemul penitenciar, nefiind de actualitate.




luni, 23 februarie 2015

NU MAI INTELEG!



EU NU MAI INTELEG! VOI?

A rupt DNA-ul din corupti la greu in ultimul timp! Doar daca ne luam dupa ce apare in presa s-au furat (anual si indiferent de culoarea halatului!) miliarde de euro!
Acum stau si eu cu mana in falca si imi storc de zeama neuronii gandindu-ma ca nu prea mai are nimeni curaj sa faca o inginerie financiara pe banii statului, pentru ca imediat suna mascatul la birou sau chiar si la domiciliu daca sunt grabiti! Bun! In cazul asta trebuie sa fiti de acord cu mine ca ramane ceva cascaval! Ei si de aici ma pierd, pentru ca NU INTELEG unde mama de la finante sta ascuns banetul asta?
Parca am un deja vu cu un nene cu privirea mai la fara un sfert imbibata in whisky cum ne spunea el ca nu avem nevoie decat de gheata in pahar, bani fiind cu nemiluita si neavând nicio relatie de rudenie cu criza! Si dupa ceva timp ... hopa! Ia uite cum nu mai puteam sa traim fara imprumut de la unii sau altii, ca de partiile de schi nautic construite in panta abrupta a muntilor costa!
Acum ne bucuram si noi ca o sa luam  ceva banuti si jap! iar luam o palma peste bot! Va jur! NU MAI INTELEG NIMIC!


Catalin Dinu

Nota de protest. Motive actiuni sindicale. Revendicari

(Transmisa pe data de 20 februarie 2015, prin fax si e-mail de catre toate structurile centrale si teritoriale SNLP-FSANP catre: ANP, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Secretariatul General al Guvernului) 
Sistemul penitenciar din Romania trebuie prin lege subordonat si nu subminat de Ministerul Justitiei. 
12400 de functionari publici cu statut special ignorati de societate si descrisi drept „gardieni” demonstreaza ca a face parte din structura de aparare nationala, siguranta nationala si ordine publica reprezinta un privilegiu si o onoare care impun deopotriva raspundere pentru salariati dar si obligatia ordonatorului principal de credite de a compensa legal riscurile deosebite la care acestia sunt expusi in exercitarea atributiilor. 
*** 
10.000 de sindicalisti din penitenciare afiliati la Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare (SNLP - membra Federatia PUBLISIND si Blocul National Sindical) si Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor(FSANP – membra Cartel ALFA) initiaza proteste la nivelul intregului sistem penitenciar.  
Prezentul mesaj constituie un anunt prealabil si va fi urmat de un Comunicat de presa comun, emis de SNLP si FSANP. In cazul in care revendicarile nu primesc raspuns sau solutii in termen de 5 zile de la emiterea comunicatului de presa si a notificarilor catre autoritati, vor fi declansate proteste pe baza unui calendar de actiuni care va fi facut public.
Motivatia actiunilor de protest (revendicari)
  1. Efectuarea orelor suplimentare de munca in sistemul penitenciar fara acordul salariatilor in conformitate cu prevederile in vigoare ale Codului muncii.
  2. Depasirea plafonului legal anual de 120 de ore suplimentare prevazut de Legea nr. 293/2004 si a plafonului anual de 180 de ore suplimentare prevazut de Acordul colectiv la nivelul grupului de unitati ANP precum si de Legea nr. 284/2010, art. 18, fara solicitarea acordului organizatiilor sindicale reprezentative.
  3. Depasirea plafonului legal maximal de 360 de ore suplimentare de munca pe an, prevazut de Legea nr. 293/2014, de Legea nr. 284/2010 si de Acordul colectiv la nivelul grupului de unitati ANP.
  4. Necompensarea in termenul legal, a muncii suplimentare, a muncii prestate in zile de sarbatori legale, in repaus saptamanal sau in alte zile libere.
  5. Refuzul Ministerului Justitiei de a emite ordinul pentru plata muncii prestate de salariatii din sistemul administratiei penitenciare in zilele de sambata, duminica, sarbatori legale si in alte zile libere, drept prevazut de OUG nr. 83/2014 si de Legea nr. 183/2014.
  6. Periclitarea de catre Ministerului Justitiei a modului de acordare a dreptului prevazut in revendicarea de la pct. 5 la nivelul intregii structuri de aparare nationala, siguranta nationala si ordine publica, prin tratamentul discriminatoriu aplicat personalului din penitenciare in raport cu salariatii celorlalte institutii publice din structura.
  7. Incapacitatea Ministerului Justitiei in calitate de ordonator principal de credite de a emite norme de aplicare a legiiprin interpretarea cadrului legal precum si coordonarea deficitara a activitatii propriilor directii de specialitate care se pronunta autonom, suprapus si divergent cu privire la proiectele de acte normative, ignorand specificul atributiilor stabilite prin normele de organizare si functionare a ministerului si generand tergiversari sau blocaje ireversibile in parcursul normativ.
  8. Refuzul Ministerului Justitiei de a emite ordinul privind plata majorarii salariale pentru misiuni speciale si lucrari de exceptie, drept prevazut de OUG nr. 83/2014 si a Legii nr. 284/2010.
  9. Refuzul Ministerului Justitiei de a acorda majorarea salariala de 100 lei salariatilor din sistemul penitenciar care se incadreaza in criteriile OUG nr. 70/2014: penitenciare-spital etc (sistemul public sanitar si de asistenta sociala).
  10. Refuzul Ministerului Justitiei de a emite ordinul privind acordarea dreptului la asistenta medicala salariatilor din sistemul administratiei penitenciare (drept suspendat in anul 2013 si modificat prin HG nr. 846/09.10.2014).
  11. Nerespectarea de catre Ministerul Justitiei a art. din Legea nr. 293/2004 (Statutul special al functionarilor publici din sistemul penitenciar), art. 87 (drepturi egale pentru salariatii din structura de aparare nationala, siguranta nationala si ordine publica, aflati in situatii similare).
  12. Tergiversarea de peste un an de zile a modificarilor statutului special al personalului din penitenciare, respectiv modificarea denumirii din functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare in politist de penitenciare.
  13. Nerespectarea prevederilor Acordului colectiv la nivelul grupului de unitati ANP privind alocarea unui procent de 15% din bugetul ANP pentru imbunatatirea conditiilor de munca (in anul 2014 a fost alocat un procent de 0,5%).
  14. Vulnerabilizarea personalului prin lipsa de dotari si resurse (financiare/materiale/umane) precum si prin supraincarcarea cu sarcini a personalului existent (multiple cazuri de agenti care exercita, neremunerati, atributii de ofiteri inclusiv cu functie de conducere).
  15. Blocarea de aproape un deceniu a celor 3000 de posturi vacante din sistemul penitenciar prin respingerea sistematica a solicitarilor de finantare fundamentate pe argumente de maxima urgenta.